TRAGEDIE în Bârlad: O barmanita a fost înjunghiata mortal în timpul serviciului. Principalul suspect este sotul sau

Barlad Online
tentativa de omor
O femeie de 49 de ani, barman la un local din Bârlad, a fost înjunghiată mortal, duminică dimineaţă, în timp ce se afla la serviciu, principalul suspect fiind soţul său, agent la o firmă de pază din judeţul Vaslui, care a fost prins ulterior de poliţişti după ce ar fi fugit de la locul crimei.
Potrivit primelor informaţii oferite de poliţiştii vasluieni, femeia a fost înjunghiată cu un cuţit de către soţul său, un bărbat de 52 de ani, care ulterior a părăsit barul unde lucra victima.
În urma unui apel la numărul de urgenţă 112 făcut de către un client al localului de pe strada Carpaţi, o ambulanţă şi mai multe echipaje de poliţie s-au deplasat la respectivul bar, unde au găsit-o pe bârlădeancă în stop cardio-respirator. Echipajul medical a efectuat manevrele de resuscitare, însă fără niciun rezultat.
„La scurt timp de la comiterea faptei, soţul femeii a fost prins de către poliţişti pe raza municipiului Bârlad. În acest caz, sunt continuate cercetările, sub coordonarea unui procuror, pentru a se stabili împrejurările în care s-a petrecut fapta”, a declarat, duminică, responsabilul mass-media al Poliţiei Judeţene Vaslui, Loredana David.

A născut şi i-a murit bebeluşul după ce ambulanţa a rămas blocată în troiene



Barlad Online


Misiune dificilă duminică noapte atât pentru pompieri, cât şi pentru ambulanţieri. Aceştia s-au luptat pentru salvarea unei gravide din comuna vasluiană Vutcani. Femeia, în vârstă de 27 de ani a ajuns la centrul de permanenţă din localitate, având membranele rupte. Medicul de acolo a solicitat intervenţia unei ambulanţe, însă echipajul a rămas blocat pe drum din cauza viscolului.
După două ore în care cei de la ambulanţă au parcurs zece kilometri cu greu, au ajuns la gravidă care deja născuse. Din păcate, bebeluşul nu a mai putut fi salvat. Femeia a fost transportată la Spitalul Judeţean de Urgenţă.

Povestea celor 14 copii condamnaţi să rămână văcarii satului: „Le-au pus eticheta şi nimeni nu le mai dă şanse“

Barlad Online


Discriminarea copiilor săraci se face simţită şi în cea mai săracă zonă a ţării, în Vaslui, unde cei născuţi în familii respinse de consăteni de generaţii continuă să fie daţi deoparte. 14 copii, fraţi ori veri de gradul I, sunt puşi la zid de societate pentru simplul fapt că s-au născut în familia neporivită.

Într-o căsuţă bătrânească din lut, din localitatea vasluiană Coroieştii de Jos, împart sărăcia 19 suflete, 14 copii şi cinci adulţi. Trei familii înrudite şi copiii lor trăiesc sub acelaţi acoperiş în trei camere identice. Copiii au vârsta cuprinsă între 1 şi 14 ani şi sunt condamnaţi să rămână săraci şi ignoranţi. Copiii văcarului, rămân văcari Discriminarea vine chiar din partea consătenilor care au moştenit idei preconcepute de la bunici şi străbunici. Copiii văcarului trebuie să rămână văcari. Aşa se întâmplă de generaţii întregi şi progeniturile celor din această familie sunt blocate într-un cerc vicios din care niciunul nu scapă. Sunt atât de săraci încât nu vor putea niciodată să scape de acest stigmat. Deşi copiii vor să meargă la şcoală şi participă la ore, nu pot să evolueze pentru că sunt puşi la colţ de colegi şi chiar de profesori. În căsuţa unde au trăit şi copilări văcarii şi ciobanii satului de câteva generaţii, trăiesc acum fiicele şi nepoţii celor mai stigmaţi oameni din sat. O bătrână de 67 de ani, două dintre fiicele ei, soţii şi copiii acestora împart traiul sub acelaşi acoperiş. Femeile au grijă de copii, iar bărbaţii câştigă traiul familiei ca văcari, ciobani ori ca zilieri la munca câmpului. 10 suflete într-o cameră de 5 metri pătraţi Lenuţa Lupu şi Gheorghe Paraschiv au împreună opt copii cu vârsta cuprinsă între unu şi 14 ani. Nu au apucat să se căsătorească cu acte, dar fac împreună o familie. Singura lor avere e un televizor mic în faţa căruia se adună toţi copilaşii. Mama şi copiii dorm pe două paturi puse de-a lungul a doi pereţi, iar tatăl doarme întins pe jos. Miroase a curat, preşurile care acoperă lutul întins pe jos sunt curate, focul duduie în soba proaspăt văruită. Un bec atâtnând din tavan şi un televizor micuţ pus pe o policioară, sunt singurele lucruri care amintesc de lumea modernă. Pe paturi sunt întinse pături curate. Nu există alt mobilier şi nici nu se văd lucruri împrăştiate. Nu e nicio jucărie în casă, nicio carte sau caiet. Nu au loc în adăpost decât pentru strictul necesar. Singurele haine de schimb sunt întinse afară, la uscat. Puţinele lucruri în plus sunt depozitate în pod. În camera de alături locuiesc şase suflete. Geanina Lupu şi Ion Viţoreanu au “doar” patru copii. Şi la ei e sărăcie lucie, dar la fel de curat. Mama celor două surori Lupu, Lisaveta Cristea (67 ani), ocupă cea de-a treia cameră a casei alături de doi nepoţi, de 13, respective 14 ani, pe care îi creşte în plasament familial de când mama lor a fugit în lume. “Fiică-mea cea mare a fugit în lume cu unu şi dusă a fost. Acum are copil mic. Eu am grijă de băieţii mari. Ne descurcăm cum putem”, spune bătrâna primindu-ne în casă să ne convingem că băieţii sunt îngrijiţi. "Trebuie schimbate mentalităţi" Toţi copiii merg la şcoală dar riscul abandonului bate la uşă. “Una din fetiţe a repetat un an de două ori. Un băieţel de 13 ani întâmpină greutăţi fiind marginalizat. Aşa au trăit părinţii şi bunicii lor, aşa sunt condamnaţi să trăiască şi ei. Trebuie schimbate mentalităţi, altfel soarta acestor copii rămâne pecetluită şi nu e drept. Ei nu pot avea acelaşi randament la şcoală ca ceilalţi copii pentru că mănâncă prost, nu am cum să se odihnească când dorm atâţia într-un pat, nu au loc unde să înveţe. Rolul şcolii este de a da fiecărui copil şansa la educaţie”, a spus, pentru “Adevărul”; Gabriela Lungu, asistent social în cadrul unui proiect finanţat de UNICEF la Primăria Coroieşti. Asistentul social a mai precizat că, de curând, copiii au fost duşi la o expertiză neruro-psihiatrică, demers făcut pentru a putea obţine aprobările necesare pentru ca ei să aibă parte de programă şcolară adaptată nevoilor lor. "Sunt prezenţi la activităţi, mama cu opt copii a participat la un cors de calificare pentru îngrijire bătrâni la domiciliu şi are deja certificat. Li s-a pus eticheta că nu pot şi nimeni nu le dă nicio şansă", susţine Gabriela Lungu.

Cazul fetiţei sălbatice din Vaslui care a văzut prima dată un bec la vârsta 7 ani

Barlad Online
Poveşti crunte din România profundă. Cazul fetiţei sălbatice din Vaslui care a văzut prima dată un bec la vârsta 7 ani
Cristina, o fetiţă de clasa a V-a din localitatea vasluiană Coroieşti, trăieşte prin lectură mirajul copilăriei. Crescută în sălbăticie, într-o mizerie de nedescris, cartea i-a deschis orizonturile şi doreşte să ajungă la un internat pentru a descoperi adevărata faţă a lumii.

Într-un bordei din lut cu un acoperiş care stă să se dărâme, într-o localitate săracă din inima Moldovei, locuieşte o familie cu doi copii. Aurel Cristea (50 ani) şi Crina Chiriţă-Andrei (47 ani) şi-au unit destinele şi sărăcia sub acelaşi acoperiş din localitatea Coroieşti, judeţul Vaslui. Trăiesc din munca cu ziua iar cei doi copii ai lor, de cinci, respectiv 11 ani, au parte doar de lucrurile elementare. Un acoperiş şi hrană, nimic mai mult. Cristina-Aurelia Cristea (11 ani), fiica cea mare, a învăţat să vorbească lecturând. La şapte ani, când trebuia să fie înscrisă la şcoală, era aproape sălbatică. Îi era frică de prezenţa oamenilor, se ascundea la vederea lor şi vocabularul ei era format din câteva cuvinte. Părinţii suferă de un retard şi, chiar dacă nu au diagnostic în acest sens, puterea lor de înţelegere este limitată. "Nu vrem să o rupem de familie" Când a fost înscrisă în clasa I a intrat în atenţia serviciilor sociale de la Primăria Coroieşti şi a fost ajutată să descopere lumea. Fetiţa a văzut cum arată un bec aprins într-o încăpere din incinta Primăriei unde era adusă pentru a-şi face temele, locul unde i-a fost sădită dragostea pentru citit. Acum recită poezii, citeşte poveşti, apoi vine a doua zi la cei care o ajută să înveţe şi le povesteşte cu punct şi virgulă povestea citită în ziua precedentă. Gabriela Lungu, asistent social în cadrul unui proiect finanţat de UNICEF la Primăria Coroieşti, a reuşit să o scoată pe copilă din sălbăticie şi acum, când evoluţia este vizibilă, face demersuri pentru a-i asigura viitorul: “Cristina este de accord şi noi căutăm un centru specializatde zi unde să o internăm, dar să vină acasă la sfârşit de săptămână şi în vacanţe. Nu dorim să o rupem de familie, dimpotrivă. Dar are nevoie de servicii într-un centru de zi pentru deprinderea activităţilor de igienă şi viaţă sănătoasă, pentru dezvoltarea personalităţii şi exprimarea opiniei”.

Asistentul social spune că o alternativă rezonabilă ar fi implicare profesorilor din comună în activităţi extraşcolare pentru a-i ajuta pe copiii săraci, inclusiv pe Cristina.
Viaţa în bordei 
Copila locuieşte alături de părinţi şi frăţiorul mai mic, de cinci ani, într-o casă veche care stă să se dărâme. Uşa de la intrare dă direct în încăperea unde-şi duc existenţa cele patru suflete şi în loc de sticlă la geam au o pătură. Pe părinţi nu-i duce mintea să facă mai mult de atât chiar dacă ştiu să le arate dragostea şi grija. În aceeaşi cămăruţă trăiesc mai mulţi câini şi pisici, averea lor. Nu au curent electric şi mizeria e greu de descris.

Cristina este de accord să fie dată la un internat în timpul săptămânii, a înţeles că pentru ea este mai bine să se desprindă de casa părintească şi aşteaptă să intre într-o casă civilizată. Ca o ironie a sorţii, mama acesteia, recită "Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie". Crina Chiriţă-Andrei (47 ani), mama copilei, este un participant activ la serbările copiilor şi interpretează rolurile primite alături de copii.

Sursa: adevarul.ro

Porcii mistreti, o delicatese pentru masa de Crãciun!

Barlad Online


SPECIAL …Porcii mistreti nu mai sunt doar animalele fioroase care stau doar în sãlbãticie, ci, dacã stii sã îi îngrijesti, ei pot deveni… aproape prietenosi! O spune un bãrbat în vârstã de 71 ani, care, de doi ani, creste o turmã întreagã de porci mistreti, într-o micã fermã de lângã satul Râsesti. Neculai Chirica, din Chersãcosu, povesteste cã a cumpãrat initial animalele pentru a dezvolta o afacere, însã nu a mers. Acum vrea sã îi vândã pentru carne amatorilor de delicatese, mai ales cã pretul pe kilogram este avantajos, spune fermierul.
Au fost destui curiosi care s-au dus la ferma lui Neculai Chirica sã vadã cum cresc mistretii în gospodãrie, mai ceva ca porcul domestic! În urmã cu doi ani, bãrbatul a auzit la radio despre afacerea cu porci mistreti, dezvoltatã de un iesean din comuna Bivolari. Convins cã preparatele din carne de mistret sunt o delicatesã, mult mai bune pentru sãnãtate decât carnea grasã a porcului domestic, Neculai Chirica a mers si a achizitionat câtiva mistreti. Spune cã a dat peste 1000 de euro pe ei, cu nãdejdea cã afacerea va fi profitabilã. Dar nu a fost sã fie! Cauzele sunt cele clasice. “Nu au bani vasluienii, la noi e greu. Apoi nici lumea nu este bine informatã în privinta beneficiilor pe care le are aceastã carne pentru sãnãtate. Carnea e gustoasã si nu are grãsime din aceea dãunãtoare pentru organism. Dar oamenii nu stiu si nu prea cumpãrã. Cam vreo doi, trei porci am vândut în doi ani. Am sperat sã fie o afacere bunã, pentru cã sunt foarte usor de întretinut, nu consumã mult. La zece porci pot da, seara, o gãleatã de grãunte. Cam atât”, a spus fermierul.
Nu se teme de porcii mistreti!
Si în asteptarea musteriilor, omul le are grija mistretilor, cu care, spune el, se întelege bine. Într-adevãr, în spatiul larg, bine împrejmuit, pe care îl are pe câmp, când mistretii îl aud vorbind, îl recunosc si aleargã spre el. “Nu mi-e fricã de ei, pentru cã i-am crescut de mici. Ei se mai domesticesc”, spune Neculai Chirica, în timp ce, cu curaj, intrã în tarcul mistretilor. Are patru porci mai mari, de peste 100 kg, cinci mistreti cu o greutate între 60- 80 kg, dar si 14 purcelusi de lapte. ÎI vinde acum cu 10 lei kilogramul, în viu si, pe cei mai mici, cu 12 lei. “Mai negociez, dacã vrea omul”, a spus bãrbatul. Când a vrut însã sã ia în brate unul dintre purcelusi, tipãtul puiului a generat o adevãratã demonstratie de fortã si furie a mistretilor mai mari. “Ei, iatã asa reactioneazã când aud cã puiul e în pericol. Se enerveazã rãu. Eu am mai avut probleme, cã unul mi-a scãpat din tarc si mi l-a împuscat cineva. Dar dacã nu sunt provocati, stau linistiti. Mi-as fi dorit sã meargã afacerea cu mistreti, dar e dificil. E foarte bunã carnea de mistret, dar vasluienii nostri poate încã nu sunt obisnuiti”, a spus Neculai Chirica.

Boros, candidatul PNL la Primaria Bârlad?

Barlad Online


boros
Liberalii bârlãdeni, mai vechi sau mai noi, au… „explodat” la aflarea vestii cã senatorul Dan Marian, copresedintele PNL Vaslui, vrea sã îl aducã înapoi în partid pe avocatul Dumitru Boros si, mai mult, îl propune drept candidat la functia de primar al Bârladului. Cei care se opun acestei intentii au si un argument forte: Boros nu se încadreazã în „decalogul” integritãtii, în curs de adoptare la nivel national, pentru cã a schimbat cel putin trei partide pânã acum.
Ape tulburi, dezbateri aprinse si nervi intinsi la maximum, ieri, in PNL Barlad. Asta dupã ce ziarul nostru a publicat „lista lui Marian”, o insiruire de posibili candidati la functiile de primar in mediul urban. Reamintim cã senatorul Dan Marian, coprese – dintele Filialei Judetene PNL Vaslui, a spus cã nu mai are rãbdare ca propriii colegi sã isi desemneze candidatii pentru fotoliile de primar din municipii si orase, scotand propria-i listã. Marea surprizã de pe aceasta a fost, indiscutabil, nominalizarea pe Barlad. Era de asteptat, in consecintã, ca reactiile sã fie imediate si foarte puternice…
PNL fara Boros: frumos, elegant… cât de cât!
Supãrarea cea mai mare a liberalilor este cã in partid se vrea a fi adus pe „usa din dos” un om care „lea trãdat idealurile politice”, pentru cã a plecat din randul formatiunii, din postura de presedinte al organizatiei locale, exact in momentul in care partidul urma sã intre in cea mai grea campanie electoralã pe care a dus-o vreodatã. Este vorba despre alegerile prezidentiale, cand liberalii din Barlad nu ar fi trebuit sã emitã nicio pretentie la castigarea alegerilor intrun judet dominat de la nord la sud si de la est la vest de social-democrati. Idealul lor, la acea vreme, era sã se apropie cat de mult posibil de scorul obtinut de candidatul socialdemocrat ilor, Victor Ponta. Numai cã, surprizã: imediat dupã plecare lui Boros de la carma liberalilor, acestia au pãrut cã s-au mobilizat mai bine ca niciodatã si, culmea, chiar au castigat alegerile la Barlad. E drept, la o diferentã de numai trei sute si ceva de voturi, dar le-au castigat! Si astfel au inregistrat o premierã absolutã, atribuitã in principal copresedintelui venit din partea PDL, respectiv Cornel Plesu.
Prea traseist, prea ca la tara!
Acum, in prag de alegeri locale, prin vocea senatorului Dan Marian, copresedinte la nivel de judet al PNL Vaslui, apare varianta „reactivãrii” lui Dumitru Boros. Un om, de altfel, cu o anume notorietate in randul barlãdenilor, dobanditã prin prisma faptului cã a fost singurul care, in ultimul an, a fãcut o realã opozitie in Consiliul Local. El ocupã acum un mandat de consilier local independent, dupã ce a uzat de prevederile ordonantei privind migratia alesilor locali. Dacã va reintra sau nu in randurile liberalilor… este o intreagã discutie. Membrii PNL spun, in primul rand, cã Boros nu se incadreazã in criteriile de integritate propuse de conducerea centralã a partidului. Acestea spun cã viitorii candidati nu trebuie sã fi trecut prin mai mult de trei formatiuni politice in tot timpul carierei lor politice. Or, in dreptul lui Boros putem nota: in anii ’90, a fost ales pe listel FSN primar in comuna Banca, ulterior, a trecut la PNL, apoi a intrat in PLD-ul lui Stolojan, pentru ca, in scurt timp, sã intre in PD-ul lui Solojan si Bãsescu si, ulterior, cu escalã temporarã in PNL, in 2008, cand a preluat si sefia organizatiei locale din Barlad, dupã „debarcarea” lui Daniel Drãgan. În 2014, PSD a emis renumita ordonantã de migratie a alesilor locali, iar din postura de consilier local, Boros a ales statutul de independent, pentru ca, ulterior, in scurt timp si in secret maxim, acesta sã se inscrie in ALDE (din partea PLR), formatiunea condusã de Cãlin-Popescu Tãriceanu si Daniel Constantin. Luna trecutã, insã, Boros a plecat si de aici, redevenind independent.

Proiectul de modificare a Constitutiei, pentru definirea casatoriei ca uniunea dintre un barbat si o femeie, a aparut în Monitorul Oficial

Barlad Online
casatorie
La sfârșitul lunii noiembrie, în Monitorul Oficial al României a apărut un proiect de lege constituțională ce definește căsătoria ca fiind o uniune liber consimțită între un bărbat și o femeie.
Practic, noul proiect de lege urmărește revizuirea articolului 48, alineat 1 din Constituția României. Astfel, din „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.”, noul articol constituțional se va transforma în „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.”
Autorii consideră că ‘ „soți” este un termen vag și deschis interpretărilor. De aceea, pentru a proteja și sprijini nașterea și creșterea generațiilor viitoare, considerăm că acesta trebuie înlocuit”, scriu inițiatorii.
„Propunerea legislativă privind revizuirea articolului 48, alineat 1, din Constituția României vine din convingerea fermă că familia este mai mult decât o „instituție” ce asigură „creșterea, educația și instruirea copiilor”. Familia este, în primul rând, locul în care generațiile viitoare se nasc, iar protejarea ei înseamnă protejarea continuității României ca națiune.
Viitorul societății românești, a valorilor și tradițiilor sale, depinde de felul în care formăm generațiile viitoare. Familia, întemeiată pe căsătoria dintre un bărbat și o femeie, este singura relație interumană ce asigură mediul propice nașterii, creșterii și educației acestor generații în spiritul valorilor sus amintite”, se arată în comunicat.
Revizuirea Constituției poate fi făcută dacă este susținută „de cel puțin 500.000 de cetățeni cu drept de vot” (art. 150 din Constituția României). Revizuirea propusă de Coaliția pentru Familie a art. 48, alineat 1, din Constituția României este propusă, conform legii, de un Comitet de Inițiativă ce are ca scop promovarea acesteia în rândul societății din România.
Comitetul de Inițiativă pentru revizuirea articolului 48, alineatul 1, este format din 16 persoane, dintre care amintim: artiștii Tudor Sișu și Vlad Miriță, soția lui Felix Tătaru, Nadia, filozoful Sorin Lavric, doctorul Pavel Chirilă, Mihai Gheorghiu, directorul adjunct al Muzeului Țăranului Român dar și Părintele Constantin Necula, consilier al Mitropolitului Ardealului.
Pentru ca revizuirea constituțională să aibă succes, inițiatorii trebuie să strângă minim 500.000 de semnături, în termen de 6 luni, de la cetățeni cu drept de vot, împărțiți în minim jumătate din județele țării, cel puțin 20.000 de semnături de fiecare județ. Depunerea dosarului și a semnăturilor la Parlament trebuie făcută până pe 24 mai 2016.
Urmează Procedura prealabilă de avizare a Curții Constituționale, urmată de votarea în Parlament a propunerii legislative.
Cei ce doresc susținerea proiectului o pot face cu un click AICI.

Amenzi de zece ori mai mari, pentru soferii care nu poartã centuri de sigurantã

Barlad Online

DRASTIC… Legea circulatiei, care va intra în vigoare de anul viitor, prevede pedepse drastice pentru soferii neatenti si indisciplinati. Soferii se vor gândi de douã ori înainte de a lua decizia de a vorbi la telefon în timp ce se aflã la volan. Potrivit noului Cod Rutier, dacã vor fi prinsi vorbind la telefon în timp ce conduc un autoturism, riscã amenzi în cuantum de 1.600 de lei, la fel ca si în cazul în care vor fi depistati cã nu poartã centura de sigurantã, de zece ori mai mult decât amenzile de pânã acum. Noul Cod Rutier mai prevede cã dacã un sofer se aflã la volan sub influenta bãuturilor alcoolice, având o îmbibatie alcoolicã cuprinsã între 0,2-0,5 g/l alcool pur în sânge, respectiv 0,15 – 0,25 mg/l alcool pur în aerul expirat – frecvent întâlnitã pe soselele din judetul Vaslui! – este sanctionat cu amenda prevãzutã în clasa a V-a de sanctiuni (21 la 50 puncte-amendã) si cu suspendarea exercitãrii dreptului de a conduce pentru o perioadã de 180 de zile. În cazul în care îmbibatia alcoolicã este de peste 0,5 g/l alcool pur în sânge, fapta constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la unu la cinci ani.
Depãsirea limitei de vitezã cu 51 pânã la 60 de kilometri pe orã se sanctioneazã cu amenzi din clasa a IV-a, cuprinse între 9 si 20 de puncte amendã, adicã între 720 si 1.600 de lei. În plus, se ridicã si permisul de conducere pentru 90 de zile. În cazul depãsirii limitei de vitezã cu peste 60 de kilometri pe orã, se aplicã amenzi din clasa a V-a, care implicã sanctiuni cuprinse între 21 si 50 de puncte amendã (între 1.680 si 4.000 de lei), plus suspendarea permisului de conducere pentru 180 zile. În cazul în care depãsirea vitezei legale cu mai mult de 60 de kilometri pe orã se soldeazã cu un accident rutier urmat exclusiv de pagube materiale, se aplicã sanctiuni din clasa a VI-a, care implicã de la 51 pânã la 120 de puncte de amendã (între 4.080 si 9.600 de lei), la care se adaugã suspendarea permisului pentru un an. În cazul în care accidentul se soldeazã cu victime, perioada de suspendare a permisului se dubleazã la doi ani.
Nu acordati prioritate sau treceti pe rosu? Rãmâneti trei luni fãrã permis!
Potrivit noului Cod Rutier, vor fi sanctionati cu 9 pânã la 20 de puncte-amendã si suspendarea permisului pânã la trei luni numai soferii care nu acordã prioritate, depãsesc sau trec pe rosu si provoacã un accident rutier soldat exclusiv cu pagube materiale. În cazul în care un sofer nu îsi achitã amenda în termen de 30 de zile, permisul de conducere îi este suspendat. Suspendarea efectivã a permisului are loc, însã, dupã alte 15 zile de la comunicarea dispozitiei de suspendare. Sumele aferente amenzilor percepute pentru contraventii rutiere vor fi vãrsate într-un cont unic deschis la Trezorerie, din care vor fi transferate ulterior cãtre primãrii si care va fi verificat de cãtre Politie. Amenda maximã, de 9.600 de lei, va fi aplicatã soferilor care nu opresc la trecerea la nivel cu calea feratã, atunci când semnalele acustice si vizuale sunt pornite. De asemenea, cu 9.600 de lei vor fi sanctionati si soferii care sunt implicati în accidente rutiere si au o alcoolemie mai mare de 0,25 la mie în aerul expirat. Soferii care se încumetã sã treacã pe culoarea rosie a semaforului vor fi sanctionati cu amenzi de 4.000 de lei.

Pitit dupã copaci, Titi s-a uitat cum fostul sãu “partener” e cobârât în groapã

Barlad Online
DEROGARE…PSD s-a zbãtut ca Viorel Dumitrasc, constructorul lor de casã care s-a sinucis, sã beneficieze de o slujbã religioasã
MISTER….Titi Constantinescu a asistat, ascuns dupã copaci, la înmormântarea fostului sãu partener de afaceri, care s-a spânzurat de frica procurorilor DNA. Prezenta discretã a fostului primar se poate justifica si prin faptul cã, lumea din Bârlad îl vede drept cãlãul care l-a împins pe constructor sã-si punã steangul de gât. Nici sefii PSD de la Vaslui nu au fost prezenti, desi Dumitrasc a fost unul dintre membrii marcanti ai partidului, ocupând pe rând fuctia de viceprimar si consilier local. A abandonat politica dupã ce au apãrut marile proiecte finantate din bani europeni, pe care le-a acaparat cu ajutorul fostului pimar si nu numai. Din aceastã cauzã au ajuns în fata procurorilor acuzati de fapte de coruptie. Totusi, influenta PSD s-a cunoscut. Dumitrasc a beneficiat de o slujbã religioasã, desi pentru sinucigasi practica crestinã interzice acest drept. Totul s-a putut datoritã unei dispense speciale emisã de Episcopul Husilor, Preasfintitul Corneliu Bârlãdeanu, la sugestia protopopului de Bârlad, Vasile Lãiu. Acesta din urmã a fost si autorul unei scene desprinse parcã din film. La o sedintã cu toti preotii protopopul a cerut colegilor sãi, sã spunã în bisericã, bârãdenilor, cã Titi Constantinescu este nevinovat, iar procurorii si judecãtorii au actionat împotriva sa îndemnati de Necuratul. Este primul caz în judet când un sinucigas este primit în bisericã, iar slujba de înmormântare i s-a fãcut integral. De acest tratament nu a beneficiat nici mãcar doctorul Augustin Ilies, cetãtean de onoare al Vasluiului.
La Biserica “Sf. Ioan” din Bârlad, pe 5 decembrie, a fost slujba de înmormântare a fostului om de afaceri Viorel Dumitrasc. Slujba de înmormântare a început la orele 12.00, chiar în bisericã, desi toatã lumea crestin-ortodoxã stie cã pentru un sinucigas, spânzurat în special, nu se face slujbã în bisericã, ci doar la groapã. Iatã ce spune regulamnetul BOR: “Atât Biserica Ortodoxã, cât si cea Romano-Catolicã, spun cã nu se face slujbã, deoarece sinuciderea este cel mai mare pãcat fatã de sine, cãci prin ea omul îsi închide definitiv calea spre pocãintã. Sinucigasul dã dovadã de necredintã sau o credintã bolnavã. Cu toate acestea si sinucigasilor li se face pogorãmântul în prezenta unui preot. Însã preotul nu are voie sã facã decât o înmormântare restrânsã. Potrivit hotãrârii Bisericii Ortodoxe Române nr. 506, din anul 1949, privind înmormântarea sinucigasilor, <<slujba trebuie sã fie fãcutã numai de cãtre un singur preot si nu în locasul sfintei biserici, ci pe marginea gropii, iar preotul sã poarte numai epitrahilul, sãvârsind slujba dupã ritual redus. Sã nu se tragã clopotele si sã nu se tinã cuvântãri.>>. Serviciul religios constã într-o rugãciune scurtã care se spune pentru toti mortii”, se precizeazã pe site-ul crestinordox.ro. Dacã se spânzurã un om sãrac sau unul care nu a fãcut donatii Bisericii ( a se citi contributia anualã), nu existã nicio derogare. Cu totul altfel s-a comportat Biserica Ortodoxã Românã în cazul acesta, deoarece pentru Viorel Dumitrasc s-a putut da o derogare, evident cã nu degeaba! Sinucigasul Dumitrasc a avut parte de o înmormântare “ca la carte”, cu doi preoti, cu slujbã în bisericã, cu clopote si tot tacâmul. Singura regulã respectatã a fost cã nu s-au tinut discursuri!
PSD – marele absent de la înmormântare….Titi, dupã copaci!
La slujba de înmormântare a lui Viorel Dumitrasc au participat peste 200 de persoane, majoritatea salariati ai SC Urbanproiect, multi membri ai Clubului Rotary Bârlad si câtiva prieteni. Din partea PSD Bârlad a participat doar deputatul Adrian Solomon, doi consilieri locali si unul judetean. S-a remarcat absenta de la înmomântarea lui Viorel Dumitrasc a principalilor lui colaboratori, parteneri si prieteni de afaceri: presedintele CJ Vaslui, Dumitru Buzatu, vicepresedintele Vasile Mihalache, primarul actual Marin Bunea, viceprimarul Dorin Apostu, sefii de servicii din Primãria Bârlad si constructorii din Bârlad sau Murgeni… Toti cei care au avut cu Dumitrasc si firma sa colaborãri sau lucrãri în subantreprizã, pe care acum le cerceteazã asiduu DNA, au lipsit de la înmormântare. Fostul primar al Bârladului, cel care este practic autorul moral al sinuciderii lui ViorelDumitrasc, a fost prezent la înmormântare, dar extrem de discret. În sensul cã a venit însotit de Crisitna Andrei, consoarta sa, iar când a vãzut presa la poarta bisericii, a stat ascuns în masinã. La plecarea de la bisericã a încercat sã meargã în ultimul rând al cortegiului, dar fiind observat de presã, s-a ascuns dupã consilierul judetean Eduard Anghelutã si, apoi, s-a refugiat în masinã, nu înainte de a râde cu gura pânã la urechi de jurnalisti. La Cimitirul “Eternitatea”, profitând cã jurnalistii erau atenti la înmormântare, Titi s-a ascuns dupã un copac si a urmãrit cu atentie, fãrã sã verse nicio lacrimã, cum bunul sãu amic si partener de afaceri era coborât în groapã. Dupã ce a fost înmormântat, în prezenta a aproape 100 de persoane care au mers si la cimitir, peste trupul lui Viorel Dumitrasc, un foarte bun inginer si un constructor care si-a lãsat amprenta pe mai toate investitiile de dupã Revolutie în Bârlad si în Vaslui, a fost pus capacul. Nu si peste afacerile pe care acesta le-a derulat, taman cu cei care au lipsit de la înmormântare sau se ascudeau de rusine, sã nu dea ochii cu opinia publicã. Dumnezeu sã-I ierte!

Teatrul “V.I.Popa” din Bârlad sarbatoreste 60 de ani cu Caramitru si Malaele

Barlad Online

SÃRBÃTOARE…Teatrul “Victor Ion Popa” din Bârlad aniverseazã în aceastã lunã 60 de ani de activitate. Ziua de 28 decembrie 1955… Dacã pentru multi dintre noi este doar o zi (trecutã!) ca oricare alta din calendar, pentru Teatrul “Victor Ion Popa” aceasta a reprezentat linia de start într-o viatã pe care i-o dorim infinit mai lungã decât cei 60 de ani care au trecut pânã acum! În acea searã minunatã, gongul dãdea pentru prima oarã emotii tuturor, iar cortina se ridica dezvãluind o lume în care imaginatia si visarea nu au nicio îngrãdire. Primul spectacol a fost “Mielul turbat”, de Aurel Baranga, în regia lui Sicã Alexandrescu. La sãrbãtoarea teatrului bârlãdean vor participa actorii Ion Caramitru si Horatiu Mãlãiele, care vor juca pentru bârlãdeni spectacolul “Caramitru-Mãlãele, câte-n lunã si în stele”, cu participarea violoncelistului Adrian Naidin.
La începutul secolului al XX-lea, arta teatralã bârlãdeanã, desi prezentã în viata comunitãtii, stãtea încã sub auspiciul nefavorabil al instabilitãtii si amatorismului. Treptat, se netezeste calea cãtre aspiratii mai înalte, ca aceea a înfiintãrii unui teatru profesionist. Acest deziderat devine realitate palpabilã în seara zilei de 28 decembrie 1955, când are loc spectacolul inaugural al Teatrului de Stat Bârlad, cu piesa (jucatã în premierã pe tarã) “Mielul turbat”, de Aurel Baranga, în regia lui Sicã Alexandrescu. Primele mãrturii despre existenta unui nucleu al artei teatrale la Bârlad dateazã din 1860, când prof. Ion Popescu, directorul de atunci al Scolii primare nr. 1, cerea printr-un raport ca “Ion Smeu, adjunctul clasei a II-a, sã fie scos din învãtãmânt întrucât joacã pe scena teatrului local, unde era angajat cu contract si salar.” Din alte documente ale vremii, pãstrate la Muzeul “Vasile Pârvan”, se constatã cã, începând cu prima jumãtate a secolului al XIX-lea, exista o salã de teatru la Bârlad, unde jucau elevii diferitelor scoli si unde dãdeau spectacole publice trupele sosite în turneu în mica urbe moldavã. Publicul bârlãdean s-a putut bucura de prezenta în mijlocul sãu a câtorva nume legendare ale teatrului românesc, precum Matei Millo, Aristitzza Romanescu sau Constantin Nottara.
Cum a devenit Teatrul de Stat – Teatrul “V.I.Popa” din Bârlad
Cu prilejul unui an de activitate, în 1956, Teatrului de Stat din Bârlad i se conferã, la cerere, numele eminentului om de culturã, fiu al Bârladului, Victor Ion Popa. Acest eveniment a fost marcat de spectacolul cu piesa “Take, Ianke si Cadîr”. Textul a constituit, de-a lungul anilor, garantul succesului, înregistrând peste 600 de reprezentatii, fiind reluat în cinci variante de montãri scenice, în repertoriul permanent. Dar teatrul bârlãdean a fost promotorul unor spectacole extraordinare, în timpul organizãrii unui colocviu unic în România. Din dorinta realizãrii unor spectacole de înalt nivel artistic si a confruntãrii publicului cu cele mai noi provocãri si probleme ale creatiei teatrale, a fost initat în 1976 “Colocviul tinerilor regizori din teatrele dramatice”, manifestare de larg interes în rândul oamenilor de teatru, si nu numai, sistat dupã cinci editii de cãtre oficialitãtile comuniste din “prudentã ideologicã”. În cadrul colocviului organizat în 1995, a fost pentru prima datã decernat Marele Trofeu de Regie spectacolului “Scaunele”, de Eugen Ionescu, în regia lui Dorin Mihãilescu.
Bârlãdeni, poftiti la teatru!
Pentru a sãrbãtori cei 60 de ani de teatru, actorii au pregãtit câteva momente speciale, si anume: pe 12 decembrie, la orele 17.30, în foaier, va avea loc deschiderea manifestãrilor dedicate celor 60 de ani de teatru la Bârlad. La orele 19.00, va avea loc premiera spectacolului “Jocul de-a vacanta”, de Mihail Sebastian, în regia lui Gheorghe Balint si scenografia Adrianei Raicu. Pe 13 decembrie, la orele 11.00, în foaier, va avea loc o întâlnire cu iubitorii de teatru, iar, la orele 19.00, sunteti asteptati la spectacolul “Caramitru-Mãlãele, câte-n lunã si în stele”, cu participarea violoncelistului Adrian Naidin.