Barlad Online
România se aflã în pragul demarãrii exploatãrii hidrocarburilor lichide sau gazoase (shale gas – gazele de sist) prin metoda fracturãrii (fisurãrii) hidraulice a rocilor. Metoda folositã, extrem de controversatã la nivel mondial, a fost interzisã în Franta, Bulgaria, Irlanda, Africa de Sud, Canada si suspendatã în Marea Britanie, precum si în 18 state din SUA. Exploatarea hidrocarburilor lichide sau gazoase (shale gas – gazele de sist) prin metoda fracturãrii hidraulice este o metodã contestatã de specialisti, din cauza riscului ridicat de poluare asupra mediului cauzat de:
utilizarea unui fluid compus din apã, nisip, circa 596 substante chimice (unele necunoscute, iar altele cunoscute ca fiind cancerigene) aflate în 900 de produse chimice, aditivi si alte substante cu efecte necunoscute ceea ce va conduce, invariabil, la poluarea solului cu implicatii majore pentru agriculturã, acvaculturã si zootehnie;
cresterea rapidã a gradului de poluare a apelor freatice (pânze acvifere cuprinse între 0 si 50 m);
poluarea progresivã si iremediabilã a acviferelor de medie si mare adâncime (50-250 m);
utilizarea a milioane de metri cubi de apã pentru fiecare foraj din care se va extrage gazul de sist, ceea ce va conduce la scãderea nivelului hidrostatic al tuturor forajelor aflate în exploatare, urmatã de secarea acestora;
Scoaterea din circuitul agricol a unor terenuri (densitatea medie fiind de 6 puturi de foraj pe kilometrul pãtrat, la care se adaugã reteaua de conducte pentru transport);
Riscul extrem de mare de contaminare a terenurilor agricole;
poluarea sonorã în arealul în care se vor face exploatãrile datoritã echipamentelor de foraj si pompelor de putere foarte mare care vor injecta si extrage fluidul în/din sondã;
poluarea sonorã si a aerului pe traseul dintre exploatãri si punctele logistice de preluare a materialelor si descãrcare a gazelor;
traficul extrem de dificil tinând cont de gabaritul si numãrul extrem de mare al utilajelor cu care se va lucra;
cresterea rapidã a gradului de deteriorare a infrastructurii traversate;
mobilizarea, alãturi de gazul extras a unor substante radioactive si a altor substante cu efect de serã care, oricât de sigure ar fi echipamentele de transport si stocare a fluidului extras, vor fi eliberate în atmosferã;
disconfort seismic ridicat în zonele de expoloatare datorat zecilor/sutelor de seisme provocate;
risc seismic asociat prin cresterea numãrului de cutemure dar si aparitia unor cutremure locale;
incidenta crescutã a cazurilor de îmbolnãviri atât pentru oameni, cât si pentru animale, în conditiile deteriorãrii calitãtii apei, aerului si suprafetei solului;
Depopularea rapidã a zonelor din vecinãtatea exploatãrilor. Zonele din România programate pentru exploatare prin fracturare (fisurare) hidraulicã a rocilor: Bârlad (Vaslui), Voivozi (Bihor), Tria (Bihor), Tulca (Bihor), Adea (Arad), Curtici (Arad), Periam (Timis), Biled (Timis), Paulis (Tyimis) Para (Timis), Buzia (Timis) crai (Timis), Mãcin (Tulcea), Babadag (Tulcea), Capidava (Constanta), Eforie (Constanta), Costinesti (Constanta), Vama Veche (Constanta), Adamclisi (Constanta).
România se aflã în pragul demarãrii exploatãrii hidrocarburilor lichide sau gazoase (shale gas – gazele de sist) prin metoda fracturãrii (fisurãrii) hidraulice a rocilor. Metoda folositã, extrem de controversatã la nivel mondial, a fost interzisã în Franta, Bulgaria, Irlanda, Africa de Sud, Canada si suspendatã în Marea Britanie, precum si în 18 state din SUA. Exploatarea hidrocarburilor lichide sau gazoase (shale gas – gazele de sist) prin metoda fracturãrii hidraulice este o metodã contestatã de specialisti, din cauza riscului ridicat de poluare asupra mediului cauzat de:
utilizarea unui fluid compus din apã, nisip, circa 596 substante chimice (unele necunoscute, iar altele cunoscute ca fiind cancerigene) aflate în 900 de produse chimice, aditivi si alte substante cu efecte necunoscute ceea ce va conduce, invariabil, la poluarea solului cu implicatii majore pentru agriculturã, acvaculturã si zootehnie;
cresterea rapidã a gradului de poluare a apelor freatice (pânze acvifere cuprinse între 0 si 50 m);
poluarea progresivã si iremediabilã a acviferelor de medie si mare adâncime (50-250 m);
utilizarea a milioane de metri cubi de apã pentru fiecare foraj din care se va extrage gazul de sist, ceea ce va conduce la scãderea nivelului hidrostatic al tuturor forajelor aflate în exploatare, urmatã de secarea acestora;
Scoaterea din circuitul agricol a unor terenuri (densitatea medie fiind de 6 puturi de foraj pe kilometrul pãtrat, la care se adaugã reteaua de conducte pentru transport);
Riscul extrem de mare de contaminare a terenurilor agricole;
poluarea sonorã în arealul în care se vor face exploatãrile datoritã echipamentelor de foraj si pompelor de putere foarte mare care vor injecta si extrage fluidul în/din sondã;
poluarea sonorã si a aerului pe traseul dintre exploatãri si punctele logistice de preluare a materialelor si descãrcare a gazelor;
traficul extrem de dificil tinând cont de gabaritul si numãrul extrem de mare al utilajelor cu care se va lucra;
cresterea rapidã a gradului de deteriorare a infrastructurii traversate;
mobilizarea, alãturi de gazul extras a unor substante radioactive si a altor substante cu efect de serã care, oricât de sigure ar fi echipamentele de transport si stocare a fluidului extras, vor fi eliberate în atmosferã;
disconfort seismic ridicat în zonele de expoloatare datorat zecilor/sutelor de seisme provocate;
risc seismic asociat prin cresterea numãrului de cutemure dar si aparitia unor cutremure locale;
incidenta crescutã a cazurilor de îmbolnãviri atât pentru oameni, cât si pentru animale, în conditiile deteriorãrii calitãtii apei, aerului si suprafetei solului;
Depopularea rapidã a zonelor din vecinãtatea exploatãrilor. Zonele din România programate pentru exploatare prin fracturare (fisurare) hidraulicã a rocilor: Bârlad (Vaslui), Voivozi (Bihor), Tria (Bihor), Tulca (Bihor), Adea (Arad), Curtici (Arad), Periam (Timis), Biled (Timis), Paulis (Tyimis) Para (Timis), Buzia (Timis) crai (Timis), Mãcin (Tulcea), Babadag (Tulcea), Capidava (Constanta), Eforie (Constanta), Costinesti (Constanta), Vama Veche (Constanta), Adamclisi (Constanta).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu